Blog

Drumuri Dobrogene către Întrunirea Moto MC Seawolves

În weekendul 10-12 Iunie 2016, Seawolves MC România a organizat cea de-a noua ediție Seawolves Bike Fest. Cum nu putea rata această întrunire, echipa MotoDemia a hotărât să participe la acest eveniment.

Parcă totuşi nu ne venea să mergem direct la întrunire, aşa că ne-am apucat să facem un traseu care să ne plimbe prin Dobrogea.

Astfel, Sâmbătă 11 Iunie ne-am dat întâlnire la ultima benzinărie Mol, înainte de a intra pe Autostrada Soarelui. După ce am alimentat şi am băut cafeaua de dimineaţă, timp în care am pus la punct detaliile traseului şi ordinea în care vom merge, am purces voiniceşte pe drumul vechi către mare, care îţi aduce aminte încă de cum te duceau ai tăi la mare pe când erai mic.

La Lehliu am ieşit pe autostradă, apoi am mers până la Cernavodă, de unde am urmat drumul spre Babadag. Primul obiectiv a fost Cetatea Capidava, unde nu am găsit ceva vizitabil, fiind posibilă doar vizionarea ruinelor din afară gardului de împrejmuire.

Photo 11-06-16 12 47 29

În schimb, drumul de la Cetatea Capidava până la următorul obiectiv, Cetatea Enisala, este absolut superb. Sunt nişte peisaje de nedescris, care îţi încânta ochii oriunde te-ai uita. Drumul este bun şi se poate merge destul de alert (pentru doritori, pe alocuri se poate merge mai mult decât alert). Este un drum care are şi porţiuni virajate, unde te simţi aproape ca pe serpentinele de la munte, dar şi porţiuni drepte care te duc cu gândul la Route 66.

Photo 11-06-16 15 12 07

Cetatea Enisala este un obiectiv pe care toţi ar trebui să îl vizităm. Acolo veţi găsi un peisaj rupt din poveşti. Numele cetăţii provine din cuvinetele Yeni Sale, care în limba turcă înseamnă Nouă vestire. Este situată pe un deal care domină zona lacurilor Razim şi Babadag. A fost construită cu scop militar, defensiv şi de supraveghere de la înălţime a drumurilor de pe uscat şi mai ales de pe apă într-o perioada în care gurile Cernet şi Dunavat nu erau încă blocate, iar actualul lac Razim era încă golf al Marii Negre.

Photo 11-06-16 15 20 47

Photo 11-06-16 15 10 07

De la Cetatea Enisala drumul ne-a purtat prin aceleaşi peisaje minunate până în Năvodari, în campingul unde se desfăşura SeaWolves Bike Fest. Intrarea la eveniment a costat 35 de lei. După ce achitai taxa şi primeai brăţara de acces, te prelua cineva care îţi indica unde ai putea parca motorul. Deşi aglomerat, se găsea loc de parcare. Pentru că se parcă pe iarbă, primeai un pătrat de lemn pe care să pui cricul, pentru a evita înfundarea acestuia în pământ. În zona de corturi mai primeai o brăţară de acces.

Photo 11-06-16 17 36 52 (1)

În timp ce montam cortul nu am mai putut evita ploaia pe care o fentasem pe drum, aşa că timp de jumătate de ora am montat corturile, profitând în paralel şi de un duș natural. Imediat ce am terminat instalarea corturilor, ploaia s-a oprit. Parcă a vrut să se răzbune pentru că am ocolit-o şi nu i-am dat atenţie pe drum. Am considerat-o că fiind o primire răcoroasă.

Despre organizarea evenimentului, avem numai cuvinte de laudă. Totul era păzit şi nu puteai intra în camping sau în zona de corturi dacă nu aveai cele două brăţări. Mâncarea şi băutură puteau fi cumpărate pe jetoane, dar cozile nu erau mari şi totul mergea destul de repede. Au crescut simţitor cozile la mâncare, după o anumită ora. Pentru băutură erau instalate destule puncte de vânzare, astfel încât stăteai la coadă maxim 5 minute. Toaletele şi duşurile erau curate, fiind menţinute într-o stare acceptabilă pe toată durata evenimentului. Nu au existat evenimente neplăcute pe parcursul întrunirii, iar la plecare locaţia era destul de curată (fără tone de pet-uri aruncate, fără mizerie etc.). În shimb, muzica a lăsat un pic de dorit. În afară de Zdob şi Zdub şi Trooper, restul trupelor invitate nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. Per ansamblu, a fost un eveniment foarte plăcut, iar membrii MC SeaWolves chiar şi-au dat interesul că totul să iasă bine. Bravo lor!

Drumul de întoarcere ne-a purtat prin staţiunile din sudul litoralului, care arătau dezolant, fiind pustii şi în reconstrucţie, apoi am virat spre Limanu că să ajungem pe drumul spre Ostrov, unde am traversat cu bacul. Dacă până la Năvodari drumul a fost extraordinar de frumos, de data asta am rămas doar cu peisajele minunate, pentru că asfaltul lipsea pe alocuri cu desăvârşire. Un drum rupt, vălurit, deja nu mai era motociclism, ci aproape călărie. Ajunşi în Adamclisi, am vizitat Monumentul Triumfal sau Tropaeum Traiani, cum i se mai spune.

Photo 12-06-16 15 51 20

A fost o pauză mult aşteptată şi apreciată, după drumul desfundat care ne-a amestecat inclusiv gândurile. Monumentul este foarte frumos şi merită să îl vizitezi. După odihnă şi rehidratare, am reluat drumul spre Ostrov unde am traversat Dunărea cu bacul, apoi am menţinut direcţia spre autostradă, pentru că vremea se arăta potrivnică. Şi aşa a şi fost, la kilometru 40 începând urgia. A plouat infernal, şi de parcă asta nu ar fi fost suficient, vântul bătea atât de tare încât am fost nevoiţi să ne repliem pe banda de urgenţă, continuând drumul cu maxim 40 km/h. Am ajuns cu bine în Bucureşti, unde fiecare a luat drumul spre casă.

O experienţă minunată, peisaje de vis, oameni OK. Merită cu prisosinţă să va plimbaţi prin Dobrogea. Avem o ţară frumoasă ce trebuie explorată.

Am să închei cu un citat din cărţile de poveşti pe care le citeam când eram copii, lăsând loc unor noi idei de excursii şi experienţe frumoase.

Am încălecat pe-o șea…

Photo 12-06-16 12 06 02

Like & Share: